08:00-10:50
Fete in jurul unei mese, barfe si rasete. street, cafeaua de dimineata. sex and the city varianta liceeana.
Back to school, ultima banca randul din mijloc.
11:00
Caiet de tip messenger cu miros dulceag, bio si tipuri de respiratii.
12:00
D: Stii de ce nu o pornit trabantu de la semafor?
D: Ca s.o lipit intr.o guma.
13:00
Bun venit la inca o ora de plictiseala. Lectia de astazi-sinuciderea din plictiseala.
13:58
2 minute ce ma despart de libertate provizorie. abia astept sa ma ridic din banca, sa.mi fatai fundul pe coridor pana la Record si sa.mi aprind o tigara cu un aer de "the ultimate biatch". damn, today i feel pretty.
14:25
Ultima clasa ramasa in scoala. clase goale si tacute. info, caractere, notatii si algoritmi cu care nu sunt compatibila. defapt, azi nu sunt compatibila cu nimic.
14:29
Un scartait agasant si o colega de banca stresata din cauza mediilor. urmeaza 16 saptamani de scoala, stres. absente, cafele, bani cheltuiti si povesti epuizate. PANICA-PANICA! vreau acum vara, dimineti calde, muzica.n surdina in casti si stat chilleanu pe banca in parc. vreau mare, party.uri nebunesti, nisip lipit pe pielea lui fierbinte, ochelari de soare chic si conversi uzati in vama.
14:33
Aberez, mai e mult pana atunci... Back to school.
cin>>"vreau la mare".
14:37
Piele de gaina, fluturi in stomac. imi amintesc cum m.a sarutat apasat pe buze ieri inainte sa plec.. zambesc cu toata pofta inimii. I.m in love.
14:40
Diriga vorbeste la telefon, clasa se hlizeste dintr.un motiv oarecare. eu ii observ pe toti din spatele clasei si nu ma gandesc la nimic. am facut scurt-circuit de la plictiseala.
14:50
Diriga tocmai ne.a facut oi ce alearga fericite pe campie. se pare ca nu doar eu sunt plictisita si fabulez in ultimul hal.
14:52
Ne bagam piciorul in ele optionale. nu vrem ore in plus, nici macar nu venim la cele care sunt obligatorii. dezinteres total pentru propriul nostru viitor. lumea merge pe p***.
14:57
"Cand e A, vreau sa fie B. iar cand e B, vreau sa fie A".
Thanks God ca l.am gasit, ca e doar al meu, ca nu mai trebuie sa fac liste cu plusuri si minusuri, sa vad care e mai potrivit pentru mine. Damn, I.m so in love.
14:58
Diriga vorbeste singura, clasa o ignora.
15:03
Sunt deja cu fetele la tigara langa Argos. sex and the city varianta liceeana, partea a 2a.
luni, 15 februarie 2010
marți, 2 februarie 2010
Stiu ca ti.e teama ca orice i.ai spune, iti frange ideile in bucatele si le analizeaza ca pe o fraza fara punct. Si ca din degetele alea mici si frumoase, cu unghii ingrijite, iti scrie cinci propozitii si te desfiinteaza emotional.
Te aduce la paroxism cand iti vorbeste despre tine cu atata usurinta, de parca te tine deschis pe palme ca pe.o carte cu litere dintr.un alfabet strain doar tie. Mai bate din gene, mai trage un fum, mai citeste o pagina din tine. Si te intrebi daca doar cu tine poate face asta sau are intr-adevar un al saselea simt cu care ii dezbraca pe toti de secrete.
Si te.ai gandit vreodata ca ai propriul tau dumnezeu care sta intr.o bucatarie, cu o tigara aprinsa, scrie pe laptop si.ti descoase tie mintea?
Te aduce la paroxism cand iti vorbeste despre tine cu atata usurinta, de parca te tine deschis pe palme ca pe.o carte cu litere dintr.un alfabet strain doar tie. Mai bate din gene, mai trage un fum, mai citeste o pagina din tine. Si te intrebi daca doar cu tine poate face asta sau are intr-adevar un al saselea simt cu care ii dezbraca pe toti de secrete.
Si te.ai gandit vreodata ca ai propriul tau dumnezeu care sta intr.o bucatarie, cu o tigara aprinsa, scrie pe laptop si.ti descoase tie mintea?
miercuri, 27 ianuarie 2010
Ce zici, vrei sa ma porti astazi?
Uneori, mi.as dori sa pot desface cu un fermoar pielea de pe mine
sa o las aruncata pe podea
iar tu, curios sa aflii ce simt eu
sa te imbraci in ea.
sa o las aruncata pe podea
iar tu, curios sa aflii ce simt eu
sa te imbraci in ea.
sâmbătă, 17 octombrie 2009
Schimb de replici de teatru, interpretare proasta. nu m.am nascut actrita si nici nu voi putea fi una niciodata. sau cel putin, nu in prezenta ta. hai sa lasam copilariile, let.s act like adults. hai sa tragem cortina, sa ne iubim in spatele ei, sa uitam de scenarii si de spectatori.
Actul 1
-Uita.te la mine, fraiere! esti sigur ca vrei sa plec?
-Azi am nevoie de.o cafea tare. de.o tigara. si de tine..
-Te.am avut deja.
Ma saruta in spatele urechii, ii aud respiratia, parca imi abureste timpanul. Imi masoara pulsul cu buricele degetelor, imi atinge gatul, coboara.. Ma smucesc din bratele lui.
-Nu ma mai chinui.
In loc de raspuns ma saruta apasat pe buze. simt ca.mi dau lacrimile. am uitat de mult sa tratez sexul ca pe un sport. ...o adevarata stare de spirit?
Il simt in mine. Parca acum ajungem la un echilibru. Si nu vreau sa.l las, nu vreau sa.mi dea drumul din brate.
Actul 3
Intinsi pe podeaua rece, tinandu.ne de mana. acum cuvintele chiar ar fi de prisos.
Soptesc in minte rugaciunea pe care o spun de fiecare data cand facem dragoste nebuna:
"Fii tu langa mine, gandeste.te la mine.
poarta.te tandru cu mine, nu ma chinui, nu ma face geloasa.
nu ma parasi, caci n.as mai suporta inca o ruptura.
fii langa mine, tine cu mine"
Actul 1
-Uita.te la mine, fraiere! esti sigur ca vrei sa plec?
-Azi am nevoie de.o cafea tare. de.o tigara. si de tine..
-Te.am avut deja.
Ma saruta in spatele urechii, ii aud respiratia, parca imi abureste timpanul. Imi masoara pulsul cu buricele degetelor, imi atinge gatul, coboara.. Ma smucesc din bratele lui.
-Nu ma mai chinui.
In loc de raspuns ma saruta apasat pe buze. simt ca.mi dau lacrimile. am uitat de mult sa tratez sexul ca pe un sport. ...o adevarata stare de spirit?
Il simt in mine. Parca acum ajungem la un echilibru. Si nu vreau sa.l las, nu vreau sa.mi dea drumul din brate.
Actul 3
Intinsi pe podeaua rece, tinandu.ne de mana. acum cuvintele chiar ar fi de prisos.
Soptesc in minte rugaciunea pe care o spun de fiecare data cand facem dragoste nebuna:
"Fii tu langa mine, gandeste.te la mine.
poarta.te tandru cu mine, nu ma chinui, nu ma face geloasa.
nu ma parasi, caci n.as mai suporta inca o ruptura.
fii langa mine, tine cu mine"
joi, 10 septembrie 2009
Dulapul cu fobii din camera mea...
...e de culoarea untului. nebunia varstei de 6 ani m.a manat sa scrijelesc cu o cheie pe usile perfect lacuite linii care se citesc orizontal sau vertical, de la dreapta sau de la stanga. dupa ani intregi, in liceu, cand am invatat nenorocita aia de funtie de gradu' 2, am realizat ca am trasat pe dulap un fel de grafic, reperul cartezian al vietii mele, cu tot cu parabola asociata.
Cand nu.mi dau seama in ce punct al graficului sunt, deschid dulapul si.mi contemplez fobiile. le tin atarnate pe umerase, ca pe niste rochii, aranjate dupa culoare. prima e cea neagra, fobia de intuneric. era preferata mea cand eram mica. asta pana cand mama a varsat clor pe ea si a ramas cu o pata alba; asa mi.a adus lumina in viata iar de atunci nu ma mai tem de intuneric. urmeaza cea maro, frica de lifturi. ultima oara cand am purtat.o m.am blocat in liftul bunicii mele cu vecinu' ei cel mega cute de la sase. am povestit cu el ore intregi pana au venit cei de la "interventii ascensoare" si ne.au scos dintre etaje. atunci mi.a pierit frica de lifturi.
Privind linia curbata a parabolei si culorile fobiilor mele, observ in ce sens am evoluat. iihmmm.. i think it.s what they call "growing up".
De.o vreme incoace ma imbrac doar in fobia de singuratate. detest sa stau de una singura, e prea multe liniste si.mi aud gandurile de om solitar. atunci am senzatia ca populatia lumii este un numar fix par, jumatate barbati, jumatate femei, iar toti inafara de mine au pereche. asa, de parca eu as fii imparul, singura persoana nenorocita de pe planeta care nu are pe mine sa o tina de mana.
De la cum am purtat.o atat de mult si de la soare, mi se pare ca.nceput sa mi se decoloreze fobia. din albastru marin s.a facut culoarea "un strop de cerneala in doi litri de apa".
Conspiratie sau coincidenta? Complot al universului sau haos benefic? pe cand fobia mea de singuratate si.a pierdut culoarea de tot, ai aparut tu. m.ai dezbracat de toate temerile si le.ai aruncat pe pat. am facut dragoste peste ele si le.am sifonat pana n.au mai insemnat nimic pentru mine. iar de dimineata, cand m.am trezit cu capul pe aceeasi perna cu tine si m.am uitat catre dulapul de culoarea untului am zambit multumita. Am ajuns in varful maxim al parabolei.
Cand nu.mi dau seama in ce punct al graficului sunt, deschid dulapul si.mi contemplez fobiile. le tin atarnate pe umerase, ca pe niste rochii, aranjate dupa culoare. prima e cea neagra, fobia de intuneric. era preferata mea cand eram mica. asta pana cand mama a varsat clor pe ea si a ramas cu o pata alba; asa mi.a adus lumina in viata iar de atunci nu ma mai tem de intuneric. urmeaza cea maro, frica de lifturi. ultima oara cand am purtat.o m.am blocat in liftul bunicii mele cu vecinu' ei cel mega cute de la sase. am povestit cu el ore intregi pana au venit cei de la "interventii ascensoare" si ne.au scos dintre etaje. atunci mi.a pierit frica de lifturi.
Privind linia curbata a parabolei si culorile fobiilor mele, observ in ce sens am evoluat. iihmmm.. i think it.s what they call "growing up".
De.o vreme incoace ma imbrac doar in fobia de singuratate. detest sa stau de una singura, e prea multe liniste si.mi aud gandurile de om solitar. atunci am senzatia ca populatia lumii este un numar fix par, jumatate barbati, jumatate femei, iar toti inafara de mine au pereche. asa, de parca eu as fii imparul, singura persoana nenorocita de pe planeta care nu are pe mine sa o tina de mana.
De la cum am purtat.o atat de mult si de la soare, mi se pare ca.nceput sa mi se decoloreze fobia. din albastru marin s.a facut culoarea "un strop de cerneala in doi litri de apa".
Conspiratie sau coincidenta? Complot al universului sau haos benefic? pe cand fobia mea de singuratate si.a pierdut culoarea de tot, ai aparut tu. m.ai dezbracat de toate temerile si le.ai aruncat pe pat. am facut dragoste peste ele si le.am sifonat pana n.au mai insemnat nimic pentru mine. iar de dimineata, cand m.am trezit cu capul pe aceeasi perna cu tine si m.am uitat catre dulapul de culoarea untului am zambit multumita. Am ajuns in varful maxim al parabolei.
vineri, 7 august 2009
Are ochi de ciocolata si priveste uite.asa.. are buzele moi si mereu pregatite sa sarute cu teama cate.o tigara neaprinsa. Daca n.as stii ca locuieste pe scara mea si ca e pamanteanca, as fi crezut ca e vreo zeitate din parul careia curge soarele.
O urmaresc in fiecare dimineata de pe geam cum iese din scara si fuge sa prinda tramvaiul in timp ce maruntisul pentru cafea ii zangane in poseta ei mica si gri. Cred ca e scriitoare, poarta palarii ca bunica si uneori sta in scara pana noaptea tarziu, cu un caiet si.un creion pe genunchi. Am intrebat.o odata pe mama cum o cheama si mi.a raspuns intepata « Numeste.o cum vrei, eu o numesc ciudata ».
Sta la etaju’ 4, deasupra mea, acolo unde bate.n geamuri un tei batran. Cand mama ma pune sa.i duc supa batranicii care sta vis-a-vis de scriitoarea mea, simt un iz de cafea impletit cu parfumul ei de vanilie. De multe ori am vazut iesind pe usa de lemn a apartamentului un barbat plin de umbre. Are parul ciufulit, barba nerasa si camasa vesnic sifonata. Mi.e atat de frica de ochii lui incat in noptile cu luna plina am cosmaruri ca ma urmaresc doi ochi straini mai negri decat intunericul. Am incercat de multe ori sa o inteleg pe scriitoare mea cum il poate iubi. Sunt sigura ca.l iubeste si ca o iubeste, pentru ca noaptea, atunci cand e liniste, ii aud cum fac dragoste pana in zori.
Stii pastra un secret? Ei bine, si eu o iubesc.
O urmaresc in fiecare dimineata de pe geam cum iese din scara si fuge sa prinda tramvaiul in timp ce maruntisul pentru cafea ii zangane in poseta ei mica si gri. Cred ca e scriitoare, poarta palarii ca bunica si uneori sta in scara pana noaptea tarziu, cu un caiet si.un creion pe genunchi. Am intrebat.o odata pe mama cum o cheama si mi.a raspuns intepata « Numeste.o cum vrei, eu o numesc ciudata ».
Sta la etaju’ 4, deasupra mea, acolo unde bate.n geamuri un tei batran. Cand mama ma pune sa.i duc supa batranicii care sta vis-a-vis de scriitoarea mea, simt un iz de cafea impletit cu parfumul ei de vanilie. De multe ori am vazut iesind pe usa de lemn a apartamentului un barbat plin de umbre. Are parul ciufulit, barba nerasa si camasa vesnic sifonata. Mi.e atat de frica de ochii lui incat in noptile cu luna plina am cosmaruri ca ma urmaresc doi ochi straini mai negri decat intunericul. Am incercat de multe ori sa o inteleg pe scriitoare mea cum il poate iubi. Sunt sigura ca.l iubeste si ca o iubeste, pentru ca noaptea, atunci cand e liniste, ii aud cum fac dragoste pana in zori.
Stii pastra un secret? Ei bine, si eu o iubesc.
vineri, 10 iulie 2009
A trecut mai bine de juma' de an de cand ne.am cunoscut si mai bine de.o luna de cand am renuntat la tine. Si sunt fericita. Nu.mi reprosez ca ti.am uitat parfumul sau ca pot ridica fruntea sus dupa toate cele intamplate. Si nici nu.mi pare rau ca nu m.am lasat de fumat doar pentru ca tu mi.ai cerut.o.
Sa nu crezi ca nu te.am iubit, pentru ca am facut.o exact asa cum trebuie iubit. Cu fluturi in stomac, cu palpitatii, cu lacrimi. Problema e ca odata, in timp ce dormeam, cineva a construit in pat intre noi un zid din carti de dragoste cu sfarsit trist. Si asa m.am trezit eu intr.o dimineata fara tine si am constatat ca e ok si asa. Plus ca "domnisoara cea matura' nu e deloc asa, poate nu.ti dai seama insa eu stiu prea bine. Nu poti cere unei capsuni sa fie dulce daca nu e coapta inca. And baby, I.m still green!
Imi sting tigara cu patos in scrumiera si cu asta mi.am incheiat discursul de "La revedere, n.o sa.mi lipsesti deloc". Sorb ultimul strop de cafea, arunc pachetul de kent 8 in geanta si.mi zambesc in oglinda.
"Hai, afara cu tine! Fugi si iubeste.te cu soarele, ca si tu o meriti!"
Sa nu crezi ca nu te.am iubit, pentru ca am facut.o exact asa cum trebuie iubit. Cu fluturi in stomac, cu palpitatii, cu lacrimi. Problema e ca odata, in timp ce dormeam, cineva a construit in pat intre noi un zid din carti de dragoste cu sfarsit trist. Si asa m.am trezit eu intr.o dimineata fara tine si am constatat ca e ok si asa. Plus ca "domnisoara cea matura' nu e deloc asa, poate nu.ti dai seama insa eu stiu prea bine. Nu poti cere unei capsuni sa fie dulce daca nu e coapta inca. And baby, I.m still green!
Imi sting tigara cu patos in scrumiera si cu asta mi.am incheiat discursul de "La revedere, n.o sa.mi lipsesti deloc". Sorb ultimul strop de cafea, arunc pachetul de kent 8 in geanta si.mi zambesc in oglinda.
"Hai, afara cu tine! Fugi si iubeste.te cu soarele, ca si tu o meriti!"
Abonați-vă la:
Postări (Atom)